Singur...
Privesc în jur ... nimeni.. tăcere...
Şi soare răsare, soare apune,
Şi stele şi sori îl urmează, unele triste, alte’ nebune...

Păsări vin şi se duc scutură zarea fără rost
Câte-un pic înainte, şi-un pic înapoi,
Sunt peste tot, mereu aceleaşi, mereu altele noi.
Unele vin, alte’ se duc... într-un dans anost.

Flori îşi uită copacii şi se lasă purtate în vânt,
Se duc când mai sus, când mai spre pământ
Ajunse-n ţărână, unele privesc galeş înapoi
Iar pomii-şi leapădă crengile-n vânt aşteptând unele noi.

Ape curg peste ape, şi-acoperă-n urmă
Lacrimi vărsate, poveşti uitate,
Valuri le-acoperă, valuri înapoi le scurmă
Şi-apoi tot valuri le trimit mai departe.

Aşa şi tu, azi vii, mâne te duci
Şi rămân eu printre săruturi şi vorbe dulci
Mâine voi fi sau voi fi plecat,
Voi adormi sau voi fi uitat...

Un cântec şi două poze închise-n scrin
Scrisori şi vise pe care nu le mai ţin,
O privire nainte, alta ‘napoi, stau şi sunt dus
Fără să ma uit înapoi...

Aşa suntem toţi purtaţi ca frunzele de vânt
Unii mai sus, alţii mai spre pământ,
Unii spre soare, alţiii prin ape,
Dar toţi ne invârtim cautand o scapare