Love to share
Un crâmpei de gând aprinde focul din privirea mea,
Repede-mi trece prin minte iarna de pe umbra ta
Şi-atunci umerii mi-i acopăr cu un şal pictat cu noapte
Şi cu clar de lună plină argintând trifoiurile albe toate
Şi mă fac una cu noaptea lângă vreascuri de cuvinte,
Le-aprind cu-ndemânare alungând iarna de la tine
Şi-o trimit în vârf de munte lângă bradul născut din gând,
Zic: Hei, Îngere, odihneşte, pe-al umbrei umăr stâng!
21.10.2008
În noapte un demon din negură se naşte:
"Nu ştiţi voi muritori ce pericol paşte
Viaţa voastră jalnică ce zilnic o trăiţi
Încet dar sigur tiptil vă ofiliţi
N-ascult al vostru strigăt disperat de moarte
Nu vreau să vă aud ale voastre ultime şoapte
Departe din abis un sunet dă chemare
A mortii rece umbră mă-acoperă-n uitare.
Menirea mea pe lume nicicând nu o veţi şti
Căci lipsă nu-mi veţi duce cand eu nu voi mai fi
Vă spun aici si-acum pentru eternitate
Adio muritori, mi-e dor de puritate."
Aşa al nostru demon în noapte-disparu
Aceeaşi noapte tristă din care se născu
Pierdut fiind pe veci în negura nopţii
Un suflet rătăcit ce s-a împotrivit sorţii.
Zeci de gânduri adunate pe un portativ de flori
Mângâind dintr-o măsură struna magicei viori,
Răsunară clar în noapte, după cornul unei luni
Argintată de dorinţa frumuseţii dintre lumi,
Si când te împresurară cu al lor farmec celest,
Iubişi roua unei clipe ca o fată din poveşti!
2008
Sunt un fluturas
Cu aripi recrescute
Si zbor rupand tacerea
De veacuri retrecute.
Prin soapte nerostite
In noaptea calda zbor
Cu negrele-mi aripi
La el sa ma intorc
Dar timpul prea repede trece,
Si eu cu greu il vad trecand
Incerc sa-l depasesc razand
Dar timpul dus a fost.
Trecand prin zeci de veacuri
Si nezicand nimic
Ma fac cocon de soapte
Si plec spre-acel nimic...
Si iar vor trece veacuri
Si eu iar, renascuta,
Voi spulbera lumina
Ce vrea s-alunge luna
Voi spulbera un gand
Ce'n noapte'l voi culege
Si-'n veacuri ce se-arata
Il voi sadi, hrani, creste...
Si va trai prin veacuri,
Prin oameni, prin neant...
Invaluit in intuneric de mantaua noptii
Te uiti pierdut in zare dupa-un semn
De ce-s copii lasati in voia sortii
De ce-s atinsi de-acest blestem
Auzi o soapta venita din abis
Indemn ce nu iti da scapare
Te simti ca intr-un sicriu inchis
Pierdut pe-ndepartata mare
Trezit din somn de-a soarelui caldura
Ti-aduci aminte de-al tau vis
Un vis mult prea-ncarcat de ura
Un vis ce iadu-i paradis.
The content belongs to their respective owners, the rest of the site is Copyright © 2008 belletristisch.com
