Aug
31
Şoimul plâns cu-o lacrimă albastră
Submitted by veronique on Mon, 08/31/2009 - 12:51
Un şoim regal în zbor înalt scruta semeţ un pisc de vreme,
Jos, într-o vale de smarald, tăia un drum un falnic rege,
Părea legat destinul lor de-un demiurg,pe-o stea măiastră,
Atunci când cedrii sunători au plâns cu-o lacrimă albastră.
Când cornul lunii răsună, se-aprinse un alai de stele,
Iar regele se-opri din mers sub creanga magica de cedru,
Din zbor înalt un şoim regal cuprinse două rămurele
Şi se lăsă neturburat pe braţul stâng întins sub cedru.
Cum stau aşa în neclintire,aparţinându-şi absolut,
Monarhul se-ndoi de sine şi mândrul şoim fu doborât,
Şi-atunci un cedru sunător se tângui vărsând în lut,
La poale-i, lacrima albastră,pe şoimul-înger neştiut.
Jun
23
Alea jacta est!
Submitted by dioscoride on Tue, 06/23/2009 - 13:45
Noapte: doua perechi de ochi care nu s-au privit niciodata
Tacere… atatea cuvinte ramase nespuse.
…Si Caesar trecu Rubiconul
Feb
12
SCHIMBAREA LA FAŢĂ
Submitted by veronique on Thu, 02/12/2009 - 08:56
VERSURILE LUI DOR
Am vrut să mă preschimb în stea,
Voind doar ca să fii a mea,
Am vrut să mă preschimb în floare,
Să mă respiri ca pe un soare,
Am vrut să mă preschimb în dar,
Să mă păstrezi mărgăritar,
Am vrut să mă preschimb lumină,
Să-ţi fiu deplin, inimă plină,
Am vrut să mă preschimb destin,
Să fiu în tine suflet plin,
Am vrut să mă preschimb vioară,
Să-ţi cânt din ziuă înspre seară,
Şi am ajuns să nu fiu fiinţă,
Să fiu alcătuit dorinţă,
Şoptind într-una în ecou:
Al tău, al tău, al tău, al tău...